- sesizá
- vb., ind. prez. 1 sg. sesizéz, 3 sg. şi pl. sesizeázã, imperf. 3 sg. sesizá
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
sesizá
Look at other dictionaries:
sesiza — SESIZÁ, sesizez, vb. I. tranz. 1. A cuprinde cu mintea, a pricepe, a înţelege; p. ext. a observa, a descoperi. ♦ refl. A lua cunoştinţă, a ţine seamă, a i păsa de cineva sau de ceva. 2. A înştiinţa o autoritate despre un caz care trebuie luat în… … Dicționar Român
sesizare — SESIZÁRE, sesizări, s.f. Acţiunea de a (se) sesiza şi rezultatul ei; pricepere, înţelegere; (concr.) încunoştinţare, aviz. – v. sesiza. Trimis de RACAI, 31.07.2007. Sursa: DEX 98 SESIZÁRE s. 1. v. relevare. 2. v. înţelegere. 3. v. re clamaţie … Dicționar Român
percepe — PERCÉPE, percép, vb. III. tranz. 1. A sesiza ceva cu ajutorul simţurilor şi al gândirii, prin reflectare nemijlocită; p. ext. a înţelege, a pricepe. 2. A încasa un impozit sau o taxă oficială. – Din lat. percipere (după pricepe). Trimis de ana… … Dicționar Român
sesizor — SESIZÓR, sesizoare, s.n. Organ principal al unui regulator sau al unui aparat de măsură, care sesizează o anumită mărime în forma ei iniţială pentru a fi transformată apoi într o formă convenabilă. – Sesiza + suf. or. Trimis de claudia,… … Dicționar Român
intui — INTUÍ, intuiesc, vb. IV. tranz. A înţelege sau a sesiza ceva prin intuiţie; a pătrunde repede în esenţa problemelor, a fenomenelor etc. pe baza unor cunoştinţe temeinice şi a experienţei anterior acumulate. – Din it. intuire, lat. intueri. Trimis … Dicționar Român
înţelege — ÎNŢELÉGE, înţelég, vb. III. 1. tranz. A şi face, a avea o idee clară şi exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. ♢ expr. Aşa (mai) înţeleg şi eu = aşa da, aşa e pe placul meu. A înţelege pe cineva = a) a pricepe ce… … Dicționar Român
autosesiza — AUTOSESIZÁ vb. refl. a se sesiza din oficiu. (< auto1 + sesiza) Trimis de raduborza, 06.04.2009. Sursa: MDN … Dicționar Român
constata — CONSTATÁ, constát, vb. I. tranz. A stabili situaţia sau starea unui lucru, existenţa unui fapt, a unui adevăr etc. – Din fr. constater. Trimis de Zavaidoc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CONSTATÁ vb. 1. a observa, a remarca, a sesiza, a vedea, (Mold … Dicționar Român
inteligenţă — INTELIGÉNŢĂ, inteligenţe, s.f. 1. Capacitatea de a înţelege uşor şi bine, de a sesiza ceea ce este esenţial, de a rezolva situaţii sau probleme noi pe baza experienţei acumulate anterior; deşteptăciune. ♢ Inteligenţă artificială = capacitate a… … Dicționar Român
observa — OBSERVÁ, obsérv, vb. I. tranz. 1. A băga de seamă, a remarca. ♦ A exprima o observaţie, a constata. ♦ A atrage cuiva atenţia; p.ext. a dojeni, a reproşa. 2. A examina cu atenţie, a studia, a cerceta; a scruta. 3. A spiona, a iscodi, a pândi. 4.… … Dicționar Român
